Tehnologia Informației – O lume a bărbaților pionierată de femei

Bill Gates, Steve Jobs, Mark Zuckerberg… Chiar dacă astăzi majoritatea numelor mari din industria tehnologiei informației sunt bărbați, nu a fost mereu așa. Cei mai mulți dintre pionierii acestei industrii sunt femei și numărul acestora a fost în creștere… până la un moment dat. Ce s-a întâmplat în anii ‘80 și de ce în momentul de față sub 20% din acest domeniu e acoperit de femei?

Asociem în fiecare zi nume mari cu începuturile industriei tehnologiei informației. Și în mare parte, suntem îndreptățiți să facem asta. Contribuția lor la această industrie înfloritoare nu poate fi contestată, însă descoperirile și inovația în acest domeniu a început cu mult timp înaintea lor.

Ada Lovelace - Primul Algoritm

Ada Lovelace – primul algoritm

Începand cu secolul 19, oamenii au dezvoltat o serie de instrumente de calcul mecanice, care aveau să pună bazele primelor calculatoare electronice, din secolul 20. Tot în această perioadă, Ada Lovelace realizează pentru prima dată un algoritm ce urma să fie executat de o mașină de calcul, motiv pentru care Ada este privită ca fiind primul programator, într-o lume în care nu existau noțiuni de programare și nici măcar calculatoare. Ada a scris pe hârtie ceea ce avea să fie considerat mai târziu, punctul de plecare în ingineria software.

Odată cu secolul 20, apare și prima generație de calculatoare electronice și îți vine să crezi sau nu, România a fost a 8-a țară din lume care a dus la bun sfârșit construcția unui astfel de dispozitiv. Inevitabil, însă, odată cu primele calculatoare electronice a apărut și dorința – sau mai bine zis, nevoia – de a le “programa”. Dar deocamdată calculatoarele erau construcții uriașe și greu de utilizat și abia în anul 1947 aveau să se schimbe aceste aspecte, prin inventarea tranzistorului. Momentul acela a oferit cadrul ideal “boom-ului” tehnologic din Silicon Valley din a doua jumătate a secolului 20, deoarece acest dispozitiv semiconductor (construit în general din siliciu) a revoluționat domeniul electronicii, iar ca efect, calculatoarele au devenit mai mici, iar costurile de producție au scăzut semnificativ.

Grace Murray Hopper – primul compilator

Tot atunci, lucrurile au prins contur și în ceea ce privește partea de software. Grace Murray Hopper întâlnește computer-ul Mark I și devine prima persoană care-l programează. Deja, în această perioadă, computerele executau instrucțiuni binare, dar Grace era de părere că programul unui computer ar trebui – și poate fi – scris în limba engleză. La scurt timp ea crează primul compilator și odată cu acesta, un limbaj de programare care să folosească numai cuvinte în limba engleză, ce urmau a fi traduse de compilator în limbajul pe care îl înțelege calculatorul.

Grace Hopper Primul Compilator

Ada și Grace nu sunt singurele femei care își pun amprenta în acest domeniu. La acea vreme era un lucru foarte comun și obișnuit ca femeile să programeze. Prin tradiție, operarea unui calculator era “muncă de femei”. Se credea că, până la urmă, nu fac altceva decât să tipărească un text și în ciuda faptului că inginerii care se ocupau de circuite încercau să le minimizeze contribuția, era vorba de o muncă solicitantă și de cele mai multe ori, femeile care trebuiau doar să “opereze”, scriau cod de la zero și ofereau sfaturi pentru îmbunătățirea componentei hardware. Într-o notă mai amuzantă, Grace spunea într-un interviu că programarea implică aceleași etape ca pregătirea unei cine: trebuie să organizezi și să planifici tot din timp, ca să fie acolo când ai nevoie, deci femeile ar fi înzestrate de natură cu această capacitate.

Margaret Hamilton – femeia care ne-a dus pe Lună

Așa se face că, prospăt absolventă a unui colegiu din Indiana, cu diplomă în matematică, Margaret Hamilton s-a angajat la MIT ca programator în perioada în care acest domeniu nu era considerat o “disciplină”, iar oamenii învățau din mers, unii de la alții. Planul era să-și susțină financiar soțul care studia dreptul la Harvard, iar mai apoi, să-și continuie și ea studiile în matematici abstracte. În anii ‘60 programarea era privită ca pe un job potrivit pentru femei tinere. Și totuși, acest lucru nu era datorită faptului că în acea perioadă femeia ar fi fost privită într-un mod diferit. Pur și simplu, se considera că partea de software era mai puțin importantă decât cea de hardware și astfel, existau multe oportunități pentru femei în domeniu.

Margaret Hamilton in actiune

Întâmplarea face ca în acea perioadă, NASA să dea drumul proiectului Apollo. Deși la început nici măcar nu era alocat un buget pentru partea de software a proiectului, în câțiva ani era clară necesitatea acestuia și în curând, Hamilton s-a alăturat echipei de la MIT care lucra pentru această misiune. În cele din urmă, ea a devenit directorul departamentului de programare software pentru Apollo (și mai târziu și pentru Skylab). Din această poziție, Hamilton a devenit expert în programarea sistemelor. Acest lucru se întâmpla în anii ‘60, cu o decadă înaintea Microsoft și cu mai bine de 50 de ani înainte ca alte companii să aprecieze importanța software-ului. După cum spune și ea, programarea în acea vreme era ca Vestul Sălbatic: nimeni nu știa de unde să înceapă și nu existau resurse.

În 1968 lucrau mai bine de 400 de oameni la soft-ul care urma să susțină misiunea Apollo. Filosofia echipei era să testeze tot și să analizeze fiecare bucățică de cod, înainte să fie prea târziu; nu de alta, dar aici, pe Pământ, era posibil să facă acest lucru, spre deosebire de momentul în care vehiculul se va afla în spațiu. Hamilton era așa dedicată, încât se gândea mereu la fiecare linie scrisă în program, pentru a se asigura că nu i-a scăpat nimic.

Fiind mamă, dar și inginer sofware al anilor ‘60, ea era adesea privită ciudat pentru faptul că iși ducea fiica cu ea în laborator seara și în weekenduri. În timp ce micuța Lauren de doar câțiva anișori dormea pe podea, mama ei scria cod pentru Apollo. Așa se face că într-o zi, în timp ce Lauren se juca cu tastatura simulatorului modulului de comandă, un mesaj de eroare a apărut pe ecran. Aparent, micuța pornise un program de prelansare numit P01, în timp ce simulatorul se afla în zbor. Hamilton s-a gândit că un astronaut nu ar avea de ce să facă așa ceva, dar pentru siguranță a vrut să adauge cod în program ca să prevină un eventual accident. NASA n-a fost de acord, însă, susținând că astronauții nu fac greșeli pentru că sunt antrenați să fie perfecți. În final, Hamilton s-a mulțumit să adauge doar o notă în documentația programului, în acest sens.

Margaret Hamilton Apollo

O dată cu zborul istoric din 1968 al Apollo 8 s-a întâmplat și imposibilul: omul a ajuns pe orbita unui alt corp ceresc, Luna, și s-a întors în siguranță pe Pământ. Misiunea n-a fost fără surprize, însă. Inevitabilul s-a întâmplat, iar astronautul Jim Lovell a declanșat programul P01, ștergând toate datele de navigare colectate până atunci; practic, nu știa să se mai întoarcă acasă. După 9 ore de muncă în care au analizat programul linie cu line, Hamilton și echipa ei au venit cu un plan. Datorită ei, astronauții s-au întors acasă. Tot datorită ei, conceptul de inginerie software a început să se dezvolte, iar noțiunile limitative despre ceea ce poate sau nu poate să facă omul s-au schimbat.

Blestemul tehnologiei. Ce a însemnat faptul că ea a devenit accesibilă?

Femeile au continuat să joace un rol decisiv în acest domeniu până în anii ‘80, când computerele au început să-și găsească locul în casele oamenilor de rând. Deși acest lucru pare unul pozitiv, menit să ofere tuturor posibilitatea să deslușească tainele tehnologiei, nu a fost chiar așa. Aceste prime calculatoare de uz personal, nu erau mai mult decât niște jucării: puteai să joci diverse jocuri și eventual, aveai la dispoziție și un procesor de text. Din acest motiv, au devenit destul de curând o “jucărie de băieți”. Așa a început și cultura “techie” bine cunoscută în ziua de azi, prin care se consideră că calculatoarele sunt pentru “geeks”. Până și filmele din anii ‘80 sugerau același lucru: băieți cam timizi, stângaci și reținuți în societate, dar care sunt adevărate genii în fața calculatorului, o lume pe care doar ei o înțeleg, și care ajung în final să cucerească fata datorită acestor competențe extraordinare în domeniul tehnologiei. (Revenge of the Nerds, War Games etc.)

Boys Computer 80s

În acest context, familiile obișnuiau să cumpere calculatoare în special băieților, chiar dacă și fetele ar fi fost interesate de un astfel de dispozitiv. Spre exemplu, Patricia Ordóñez nu a avut un computer când a fost copil. Totuși, era foarte bună la matematică, așa că a decis să se îndrepte spre o facultate în domeniul calculatoarelor. Când a ajuns la Johns Hopkins University, și-a dat seama că majoritatea colegilor ei erau băieți și că aceștia erau cu mult înaintea ei în ceea ce privea cunoștințele din domeniu. Toți copilăriseră jucându-se pe calculator, în afară de ea. Până și profesorii se așteptau ca ea să cunoască anumite lucruri și în cele din urmă, a abandonat facultatea, simțind că nu poate ține pasul. În anii ‘70 lucrurile ar fi stat diferit. Nimeni nu s-ar fi așteptat să ai experiență cu un asemenea dispozitiv, iar profesorii ar fi pornit cu explicațiile de la zero.

Încet, încet, femeile s-au îndepărtat din ce în ce mai mult de domeniul calculatoarelor, iar tehnologia informației a devenit “o lume a bărbaților”. Dar lucrurile nu vor rămâne așa pentru mult timp. Patricia Ordóñez s-a întors la calculatoare și a finalizat studiile doctorale. Acum predă la universitatea din Puerto Rico, unde speră să facă o diferență. Astăzi, Hamilton Technologies, compania lui Margaret Hamilton, se află la doar câteva blocuri distanță de MIT, unde a început totul, și dezvoltă Universal System Language, un limbaj de programare bazat pe prevenire, sperând, în sinea ei, că explorarea universului nu se va opri aici. Multe alte femei fac un pas înainte și își aduc contribuția asupra unui domeniu pe care l-au pionierat, amintindu-ne zi de zi că de fapt, femeile sunt matematicieni grozavi, care văd poezia liniilor de cod.

Comments

comments

Margaret Hamilton in actiune