Pentru sănătatea ta, evită…

5 ianuarie 20166 ianuarie 2016Ramona SaftaGrozave

…excesul de ~~sare~~ alimente care conțin multă sare. De câte ori nu ai văzut la televizor acea reclamă „pentru sănătatea dumneavoastră, evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi!”? Zilnic suntem bombardați cu acest mesaj, dar te-ai gândit de ce s-a vrut o așa reclamă? Simplu. Pentru că oamenilor le place să consume în exces aproape orice există. Reclama asta mă face mereu să mă întreb: de ce nu e bine să consumăm în exces sarea? Adică, ce îți pot face câteva cristale odată ajunse în organism?

Poate că trebuiau să fie mai clari, de fapt, nu sarea pe care o pui în mâncare este vinovată pentru excesul de sodiu, ci alimentele procesate, care conțin E-uri bazate pe această substanță.

Un bulgăre de sare este format dintr-o îngrămădire de cristale mari și transparente, ce au uneori o nuanță verzuie vânătă. De multe ori în sare se găsesc mici fragmente de cărbune sau de chilimbar, pe lângă oxizi de fier sau argilă cenușie.

Sursă foto.

Este bine știut că orice este consumat în exces nu aduce nimic bun, exceptând zâmbetul. În exces, duce la prea multă fericire, iar noi sigur nu avem nevoie de acest lucru. Sper că nu ai crezut asta, bineînțeles că avem nevoie de cât mai multe persoane optimiste. Dar de asemenea avem nevoie și de persoane sănătoase, nu?

Despre sare putem spune că are numeroase beneficii, fiind importantă atât pentru menținerea unor funcții ale corpului, cât și pentru acoperirea nevoii organismului de iod și sod. În plus, ea nu numai că hrănește celule cu minerale nutritive, ci și dizolvă, curăță și igienizează deșeurile toxice din sistemul nostru. Așadar, sarea este o substanță care vindecă.

De ce cred totuși oamenii că sarea este rea?

Știi probabil și tu că sarea, consumată în exces, îți aduce schimbări ale organismului. Dar oare despre ce schimbări este vorba?

Această problemă nu ține în mod special de sare, ci de modul în care este tranformată sarea. În anul 1940, una dintre cele mai mare producătoare de sare din U.S.A a început să usuce sarea la temperaturi foarte ridicate, lucru care a schimbat complet structura sării, deoarece a afectat și mai mult organismul. Ce au făcut aceștia?

Sursă foto.

Pentru a da sării un aspect mai alb și mai uscat, ei au înlăturat mineralele și alți nutrienți, iar în acest fel sarea s-a tranformat în nimic altceva decât sodiu pur alb (substanță chimică găsită în sare) sau ceea ce cumpărăm noi din supermarket-uri și numim sare.

Mai jos sunt enumerate doar câteva dintre efectele pe care le are sarea asupra organismului nostru:

În primul rând, sarea îți face corpul să rețină mai multă apă decât în mod normal. Din acest motiv, după ce tocmai ai avut un prânz mai sărat, îți simți degetele mai umflate* și puțin transpirate. Acest lucru se datorează faptului că rinichiului nostru îi place să păstreze raportul anumitor electroliți, (responsabili de particulele electrice care ajută organismul sa funcționeze normal) cum este sarea, în proporție cu cantitatea de apă pe care o avem în corpul nostru. Dacă însă acest raport se înclină, adică avem mai multă sare în organism, atunci corpul nostru tinde să rețină mai multă apă pentru a menține lucrurile proporționale.

*Umflătura menționată anterior poate să devină semi-permanentă și poartă numele de edema (o acumulare anormală de fluid sub piele sau în una din cavitățile corpului), iar sângele din corpul tău circulă mai rapid, lucru ce cauzează amorțirea sau întărirea sistemului circulator, ce mai apoi duc la hipertensiune arterială.

Deoarece acum ai în organism mai multă apă, tinzi să urinezi mai des, lucru ce nu numai că te deshidratează dacă nu consumi lichide, dar duce și la eliminarea calciului de care corpul tău are nevoie pentru sistemul osos. Așadar, dacă nivelul de calciu din organism scade, apar și anumite riscuri ca, de exemplu, osteoporoza sau chiar cariile dentare.
Consumul de sare în exces poate cauza de asemenea și iritații la stomac, lucru ce se transformă mai apoi în ulcer sau chiar cancer la stomac. Sodiul poate să aibă un efect puternic atunci când intră în contact cu alte substanțe, iar cu un stomac plin de acid sau alimente, apare o perturbare a echilibrului gastric.

Care este diferența dintre sarea de masă, sarea de mare și sarea Himalaya?

Sarea de masă este extrasă din mină, iar mineralul brut are cam aceeași compoziție ca și sarea de mare, deoarece s-a format tot în urma evaporării oceanelor și marilor. Înainte de a ajunge însă la tine, sarea care este extrasă din mină trece prin procese complexe de prelucrare, menite să îndepărteze impuritățile, iar ceea ce ajunge este clorură de sodiu aproape pură, fără alte minerale, dar cu câteva chimicale care îi dau culoarea albă. Ea conține sodiu în proporție de 95%.

Sarea de mare cam aceeași compoziție ca și sarea de masă deoarece s-a format tot în urma evaporării oceanelor și mărilor. Ea este mai puțin procesată decât sarea de masă și conține cantități mici de minerale (magneziu sub 0,1 %). De asemenea, mai conține și sodiu în proporție de 60%.

Sarea Himalaya este extrasă din minele de sare din Khewra, iar pe lângă sodiu acest tip de sare conține aproximativ 84 de minerale. Ea este neiodată, nerafinată și fără conservanți, fiind una dintre cele mai sănătoase tipuri de sare.

Sursă foto.

Oamenii de știință au studiat efectul sării și sodiului asupra organismului uman. În prezent este cunoscut faptul că anumite substanțe îți cresc apetitul, iar sarea este unul dintre cele mai puternice. Ceea ce face acest lucru posibil este celula reglatoare a apetitului ce se găsește în creier. Această celulă monitorizează constant conținutul nutrițional pe care îl are sângele, și doar când 51 de nutrienți specifici sunt prezenți te simți sătul. Oamenii de știință din domeniul alimentar observă că atunci când adăugăm sau luăm anumiți nutrienți, ei tind să manipuleze foamea sau nevoia de sațietate. Dacă adaugi în exces grăsime, sare sau zahăr mâncării, parcă vrei și mai mult să mănânci. Cu alte cuvinte, atunci când guști ceva, parcă tot mai există dorința aia ascunsă de a mânca și mai mult, iar asta se întâmplă pentru că o parte a creierului îți semnalează că încă nu a acumulat numărul de nutrienți necesar din sânge. Te-ai întrebat vreodată de ce e atât de greu să mănânci doar un singur chips?

Unde mai este folosită sarea?

În zilele noastre sarea are mai multe întrebuințări decât înainte. Prima dată aceasta este folosită ca aditiv alimentar sau condiment, dar datorită efectelor sale de conservant (distrugerea microbilor), este utilizată atât în alimentație, cât și în conservarea hranei. Sarea mai este utilizată astăzi și în producția de săpunuri, în tăbăcărie sau în rafinarea metalelor nobile. Produsele secundare de la obținerea sării, respectiv sulfatul de calciu, sulfatul de magneziu (sarea amară), sulfatul de sodiu (sarea Glauber), clorura de magneziu și carbonatul de calciu, au avut o importanță economică până în secolul XIX când încă se mai utilizau pentru fertilizarea terenurilor.

În ultimul timp s-a dezvoltat industria clorosodică, în care principala materie primă, o constituie sarea. În medicină sarea este folosită în soluția Ringer și băile medicinale; în laboratoare este utilizată la regenerarea rășinilor schimbătoare de ioni, în amestecurile de răcire în combinație cu gheața, iar pe timp de iarnă la îndepărtarea gheții de pe șosele.

Sursă foto.

De la doamna prof. univ. dr. Ioana Zosin, șefa Clinicii de endocrinologie a Spitalului Clinic Județean Timișoara, am aflat că „iodul reprezintă un element esențial pentru sinteza hormonilor tiroidieni, care asigură – la rândul lor – creșterea organismului și buna funcționare a creierului uman. Carența de iod determină la copii oprirea în creștere, malformații fizice, dezvoltare intelectuală deficitară, tulburări de vorbire și de auz etc. Omul își asigură aportul iodat din alimentație (2/3) și apă (1/3). Cantități importante de iod conțin peștele de mare și spanacul. Cea mai simplă soluție de prevenire a carenței de iod o constituie, însă, folosirea sării iodate. Sarea iodată previne gușa și tulburările neuropsihice. Iodul nu schimbă gustul sării și al alimentelor și nici nu determină efecte secundare.“.

Ideal nu este sa oprești consumul de sare, ci să oprești consumul de sare din abundență. Pentru a nu consuma în exces alimente sărate, este bine să mai eviți din când în când produsele de genul muștarului, maionezei sau alte sosuri care au conținut ridicat de sare. De asemenea, dacă vrei un gust diferit al salatei, înlocuiește clasicul oțet cu zeama de lămâie. Este mult mai sănătos iar gustul aproape că rămâne neschimbat. Știi ce minuni pot face unele plante aromatice, ca de exemplu busuiocul, cimbrul, coreandrul sau menta? Ele nu numai că dau o aromă excelentă mâncării, ci oferă și un oarecare gust de sare.

Știai că…

…sarea are peste 14.000 de întrebuințări și mai puțin de 4% din canitatea produsă anual ajunge în mâncare?

…există sare neagră în India?

…există un deșert de sare, Salar de Uyuni în Bolivia care adăpostește jumătate din rezerva mondială de litiu (metal ale cărui săruri sunt utilizate în tratamentul tulburărilor psihice)?