Turismul culinar. Când Instagram te trimite în vacanță

Turismul-culinar-in-social-media

Atunci când te gândești la vacanța mult așteptată, probabil îți planifici cu luni înainte traseul în cele mai mici detalii, visând cu ochii deschiși la toate lucrurile extraordinare pe care le vei vedea și le vei face. Dar când îți alegi destinația de vis, după ce criterii te ghidezi?

Unii aleg să-și viziteze prietenii și merg constant în aceleași locații, alții se lasă mânați de spiritul de aventură și vor să trăiască în cele câteva zile de vacanță experiențe intense cât pentru un an de zile. Iar alții, tot mai mulți în ultima vreme, își planifică vacanța după un criteriu foarte precis: acela de a urma harta celor mai bune restaurante, pentru a încerca cele mai alese experiențe culinare. În alte cuvinte, aleg turismul culinar.

Turismul culinar este definit drept orice experiență turistică prin intermediul căreia cineva învață despre, apreciază si consumă feluri de mâncare și băuturi care reflectă moștenirea culturală a unui loc și bucătăria locală, regională sau națională a acestuia. Deși acest tip de turism a fost practicat dintotdeauna, în ultimii ani a cunoscut o creștere bruscă, iar promisiunea unei experiențe culinare inedite a devenit una dintre principalele atracții pentru turiști.

Turismul-culinar-produse-locale

Turismul culinar – dublu avantaj

În ceea ce privește destinațiile care reușesc să-i atragă pe fanii acestui trend, turismul culinar se dovedește a fi rețeta unei adevărate dezvoltări economice. Prin intermediul acestuia, industria mâncării și a turismului își unesc forțele în promovarea valorilor și a produselor locale, oferindu-le micilor producători șansa de a-și construi o afacere sustenabilă. Pentru turiști, mâncarea devine puntea dintre ei și locuitorii destinațiilor alese, oferindu-le acestor călători un mijloc mai natural și autentic de a cunoaște locurile vizitate, împărtășind povești și legând prietenii. Unde altundeva se descrețesc mai repede frunțile și au loc cele mai captivante conversații, dacă nu în jurul unei mese cu feluri de mâncare aburinde?!

Conform unui studiu publicat de Universitatea din Florida, numai pe teritoriul Statelor Unite, turismul culinar a adus în 2012 încasări de peste 200 de miliarde, adică mai bine de un sfert din capitalul atras prin intermediul turismului de orice fel. De atunci, suma aceasta este în continuă creștere în fiecare an.
De asemenea, conform celor mai recente statistici, peste 88% dintre indivizi consideră gastronomia un aspect major atunci când își stabilesc itinerariul pentru vacanță. În plus, peste o treime din bugetul de vacanță este cheltuit, în medie, pe mâncare.

turismul-culinar-dezvoltare-economica-locala

Social media = #foodporn

Deși pare greu de crezut, unul dintre cele mai importante motive aflate la baza tuturor acestor schimbări este aplicația Instagram. Prin intermediul acestei platforme, tot mai mulți utilizatori postează și împărtășesc, în fiecare clipă, poze cu cele mai noi și apetisante feluri de mâncare pe care le-au încercat.

turismul-culinar

La sfârșitul anului 2015, pe Instagram erau 168.375.343 de postări cu eticheta #food și 76.239.441 având tag-ul #foodporn, pentru poze care duc cu gândul la adevărate fantezii culinare. De asemenea, multe dintre pozele etichetate drept #travel, pentru a le înfățișa utilizatorilor instantanee din călătorie, conțin de fapt mâncăruri și băuturi specifice locului, drept dovadă că aceste două concepte se împletesc perfect. Rezultatul: aceste poze devin adevărate cărți poștale care te fac să iei avionul și să ajungi în cel mai scurt timp în tărâmul paradisiac de unde provin. Chiar dacă uneori multitudinea lor poate deveni iritantă…

De fapt, această temă a devenit una atât de populară, încât în mediul online există la ora actuală nenumărate tutoriale și articole explicative pentru a perfecta acest tip de poze, iar internetul este inundat de exemple „Așa DA”/„Așa NU” pentru instantaneele gastronomice.

Așa DA

Așa DA

 

Așa NU

Așa NU

Impactul pe care turiștii și preferințele lor îl au asupra turismului culinar devine, astfel, absolut evident datorită generației „milenare” care utilizează din plin canalele de social media. Această generație este formată din tineri cu vârsta de până la 30 de ani, care utilizează mediul online pentru a comunica și pentru a-și programa vacanțe, fără a apela la agenții de turism ca intermediari. Adesea, ei preferă să se cazeze în pensiuni sau cabane, în detrimentul hotelurilor de lux, pentru a lua cât mai bine pulsul locului pe care îl vizitează. În același fel, nu se feresc să încerce mâncarea autentică locală, ci dimpotrivă, își doresc să știe cât mai multe despre sursa acestor mâncăruri.

Goana după noul val de turiști

Pentru că turismul culinar este un fenomen ce aduce beneficii enorme locațiilor care știu să-i atragă pe turiști, tot mai multe țări își creează campaniile de promovare în jurul acestui concept.

În acest sens, ministerul de turism al Irlandei, spre exemplu, a înregistrat un succes deosebit cu o nouă campanie de promovare a acestui stat, prin spoturi video care etalează din plin mâncărurile irlandeze specifice.

turism-Irlanda
Apoi, tot în Irlanda, în Australia, Canada, America sau Suedia, au luat naștere tot mai multe festivaluri unde se promovează bucătăria specifică, alături de cultura țării, promițându-le vizitatorilor o experiență completă și 100% autentică a locului.

De asemenea, micii producători sunt încurajați și, uneori, asistați de diverse instituții și organizații non-guvernamentale, să crească nivelul produselor și serviciilor oferite pentru a face o impresie pozitivă asupra clienților lor, care mai apoi să-i promoveze în mediul online. Pentru acest lucru, se acordă atenție calității fiecărui serviciu oferit, iar fiecare fel de mâncare este adus la rang de artă.

mancarea-la-rang-de-arta

Chiar mai mult, producătorii locali sunt cooptați să participe la crearea de evenimente și festivaluri, cărora să le confere astfel o notă personală.

Ce se întâmplă în România?

În decembrie 2015, România a fost inclusă în topul CNN al celor 16 destinații care merită vizitate în 2016, pentru următoarele argumente:

”Central Romania is engulfed in the soaring Carpathian mountain range, filled with green groves and ski and hiking trails for adventure-heads. What isn’t well known is that Romania catches the Danube Delta at its southern tip, where wetlands prove fertile ground. Head here for hiking, birding and fishing. Or go gallery hopping in Cluj-Napoca, a hotly-tipped future art scene. But of course the nation is best known for bloodsucking myths of Dracula, werewolves and ghosts. Transylvania’s vast and varied landscapes filled with skyline-piercing castles and churches don’t disappoint. The most famous, Bran Castle, is linked to Bram Stoker’s fictitious count.”

Sunt bine-cunoscute, așadar, puncte de reper precum Delta Dunării, Castelul Bran, mitul lui Dracula sau orașe pitorești precum Cluj-Napoca. Însă, nu se menționează nimic despre bucătăria românească și pe bună dreptate, dat fiind că aceasta nu este promovată îndeajuns.

Deși preparatele specifice românești sunt extrem de apreciate de străinii care au ocazia să le guste, acestea vin doar ca o surpriză plăcută pe lângă traseele grozave pe care România le are de oferit. Însă, nu reprezintă nici pe departe motivul vizitei acestor turiști în căutare de aventură. De aceea, acei turiști care-și planifică vacanța în funcție de aspectul culinar nu vor afla despre sarmalele și mămăliguța neaoșă decât în momentul în care se va lucra intens la promovarea turismului culinar în România.

Comments

comments

turismul-culinar